Acum o saptamana mass-media isi freca mainile de bucurie pentru ca avea inca un subiect de tocat in redactii: crima de pe Calea Victoriei. Reporterii si cameramanii se inghesuiau sa ia prim planuri cu „magazinul groazei” cum a fost el denumit in presa, cu politistii si procurorii care investigau locul faptei, cu echipajele de interventie – ce mai – a fost o zi in care mass-media a avut de mancat o paine, de dimineata pana seara, resturile fiind ingurgitate si a doua zi.

Si, daca la tv detaliile socante ale crimei erau prezentate mai cu perdea, de teama amenzilor CNA, sau mai fara perdea, in online si presa scrisa treaba a stat cam asa: detaliile erau prezentate cu sange rece – aflam ba ca fostul iubit ar fi ucis-o cu 10 lovituri de cutit, ba ca lovitura fatala i-a fost administrata acesteia fix in cap (!!!), ba mai vedeam cate o fotografie in care cititorii erau „delectati” vizual cu sangele scurs pe jos la locul faptei ori chiar fotografii cu victima si cu ultimul ei prieten sau cu ucigasul. Totul iti era servit pe tava, iar povestea celor doi a ajuns sa fie publica – iubitul parasit de femeie nu a suportat sa o vada cu altul si a preferat sa o omoare.

Efectul de imitare a comportamentului criminal – crimele la indigo

In anul 1916 politistii care investigau cazul celui care a ramas in istorie drept „Jack Spintecatorul” au observat ca prima crima comisa de acesta a fost urmata de o serie intreaga de altele, comise in aproape acelasi mod, numai ca detaliile indicau ca ar fi fost autori diferiti. A fost prima data cand oamenii legii au realizat ca mass-media, care acoperise pe larg evenimentul generat de prima fapta a autorului ramas necunoscut si dupa atatia ani, joaca un rol extrem de important in perpetuarea acelui gen de crime; mai precis, persoane cu tendinte violente si cu deviatii comportamentale, inspirate de modul in care presa descria in detaliu faptele „spintecatorului”, incercau la randul lor sa capteze atentia presei prin faptele lor. Sociologii si psihologii au pus acest efect de imitare a comportamentului criminal tocmai pe seama atentiei de care se bucura autorul atrocitatilor din partea mass-media si atunci toti cei care isi doresc si ei celebritate intr-un asemenea context ajung sa copieze crimele respective.

Efectul de imitare a comportamentului suicidal – sinuciderile la indigo

Acelasi efect il are asupra persoanelor cu un psihic mai fragil si prezentarea pe larg in mass-media a unei sinucideri. La nivelul unui oras mediu, mediatizarea povestii de dragoste a unui tanar care se sinucisese din cauza faptului ca a fost parasit de iubita, a dus la cresterea de cateva ori a ratei normale de sinucideri. Citim de cele mai multe ori in presa astfel de subiecte, apoi, ulterior, aflam ca un val de sinucideri a cuprins tinerii din oras. De ce? Tocmai din cauza efectului de imitare pe care il genereaza mass-media: tinerii doresc si ei sa ajunga celebri pentru gestul lor suprem, de a se sinucide, doresc ca si povestea lor de dragoste sa ajunga sa fie citita de catre semenii lor, doresc ca persoana iubita sa realizeze ca a gresit parasindu-i.

De mentionat ca prima data cand efectul „sinuciderilor la indigo” a fost observat de catre specialisti dateaza inca din 1774, atunci cand Goethe a publicat „Suferintele tanarului Werther” iar politia a sesizat ca multi tineri si tinere se sinucideau, la fel ca si eroul operei. De aceea, efectul sinuciderilor la indigo este numit si „Efect Werther” – ati observat ca, de fiecare data cand o celebritate se sinucide, declanseaza un val de sinucideri in randul fanilor sau al tinerilor care se identificau cu persoana respectiva sau cu personajele interpretate de aceasta?

Ce a declansat crima de pe Calea Victoriei?

Ieri, la nici o saptamana de la prima crima, aflam din mass-media ca un barbat si-a asteptat sotia la aeroport in Sibiu si, dupa ce i-a oferit un buchet de flori iar aceasta a refuzat sa se impace cu el, barbatul a inunghiat-o cu un cutit. Pura coincidenta, cum ar spune presa, sau, asa cum titreaza unele publicatii „tragedie trasa aproape la indigo”. Bine ca nu a ajuns sa ii bage si cutitul in cap, tot la indigo…

Nu, stimati domni si doamne care va faceti de lucru prin mass-media!

Nu e nicio coincidenta! De fiecare data cand prezentati in detaliu, in stilul vostru obisnuit, o crima sau o sinucidere, generati un efect de imitare a unui anumit tip de comportament in mintea celor mai slabi din punct de vedere psihic – prezentati pe larg o crima in care ucigasul si-a injunghiat iubita? Veti genera o serie intreaga de astfel de crime, comise cu cutitul. Prezentati pe larg cum un tanar s-a aruncat de la etaj de dorul iubitei care il parasise? Veti genera un val de sinucideri de acest fel.

Problema e ca…

…responsabilii de la butoanele mass-media romanesti stiu foarte bine acest lucru. Stiu ca declanseaza un astfel de efect insa nu se considera responsabili nici pentru crimele care urmeaza unei astfel de mediatizari, nici pentru toti tinerii care isi pun capat zilelor. In definitiv, cine i-a pus sa se uite la televizor, nu? In plus, audienta nu se face prezentand tineri care ajuta batranii sa urce in tramvai ci tineri care infig un cutit in cap iubitei, nu-i asa?

CNA-ule! CNA-ule! Dormiti? Toti dormiti, dormire-ati somnul al lung!

Share.

Despre Autor

Lasa un raspuns

twenty − four =