A aparut clasamentul pe 2016 al tarilor lumii dupa indicele „soft power”, un clasament realizat de compania de comunicare si public affairs Portland impreuna cu Facebook: The Soft Power 30, 2016 edition.

Cititorii nostri sunt deja familiarizati cu conceptul de soft-power – Politic Scam a gazduit cateva articole in care prezenta si deslusea acest indice care, iata, a devenit obiectul unor clasamente anuale, extrem de interesante din punct de vedere evolutiv. Astazi ne-am propus sa intram in amanunt, odata cu prezentarea clasamentului pe anul 2016.

Soft power – ce reprezinta?

Un profesor al Universitatii Harvard, Joseph Nye, a descris in 1990 pentru prima data acest concept ca fiind „abilitatea tarilor de a influenta alegerile celorlalte prin alte mijloace decat cele ce implica forta sau cumpararea influentei cu bani”. Cu alte cuvinte, „cucerirea” celorlalti prin orice nu presupune interventia armatei sau sanctiuni economice – aici intra stilul de viata, cultura, comunicarea, limba, asistenta tehnologica acordata celorlalte state, produsele hi-tech sau chiar gastronomia tarii respective, asa cum vom vedea in continuare.

Prezentam, intr-unul din articolele noastre, exemplul modului in care SUA isi exercita soft-power la nivel international:

Statele Unite influenteaza actiunea celorlalti prin hard power (atunci cand ameninta cu interventiile militare sau cu sanctiunile economice) sau cu soft power (atunci cand influenteaza prin declaratii de presa ale unor ambasadori, prin iesiri la rampa ale unor personalitati, prin chemarea la Ambasada a unor oameni politici, etc). Soft power se construieste in timp intrucat tine de credibilitate, carisma si persuasiune. Orice film american care va place, orice aripioara de la KFC sau hamburger de la Mc Donalds pe care le consumati, orice corporatie americana care va atrage pentru un job mai bine platit, orice articol favorabil S.U.A. in presa romaneasca sau orice emisiune tv in care se dezbat cu un maxim entuziasm evenimente din Statele Unite, contribuie la cresterea soft power american in randul romanilor. Devenim mai familiarizati cu gandirea americanilor, cu valorile lor democratice, culturale, cu obiceiurile lor si cu modul lor de a fi – incetul cu incetul empatizam cu ei, ne uitam la NBA, la NFL, ne pare rau cand vreun american pierde la saritura in lungime sau la finala la suta de metri garduri.

Castigarea unei competitii la nivel international aduce un plus de notorietate tarii respective – fara formidabilii lor atleti nu am fi auzit de Kenya decat foarte rar, posibil in reportajele de pe National Geographic (televiziunea fiind un alt mod de a influenta prin soft-power), iar imaginea noastra despre kenyeni ar fi fost una mult mai putin favorabila, sa recunoastem.

La data publicarii acestui articol, tocmai se disputa, pentru prima data in istoria Formulei 1, Marele Premiu de la Baku, din Azerbaidjan; acum cativa ani, in 2011, Azerbaidjan castiga Eurovision, odata cu dreptul de a organiza editia din 2012 – toate acestea au contribuit la cresterea simpatiei europenilor si nu numai pentru aceasta tara ex-sovietica.

Exemplu concret – cum ne influenteaza „soft power” intr-o negociere

Sa presupunem ca esti intr-o negociere cu o firma olandeza – iti vin in minte, inconstient, imagini cu traditia culturala olandeza (pictorii, arhitectura), produsele lor traditionale (lalelele, sabotii din lemn, Gouda) sau rezultatele sprotive (Olanda fiind o echipa care a castigat la un moment dat Campionatul European de Fotbal si a avut rezultate foarte bune la nivel international); in acelasi timp, s-ar putea sa te influenteze negativ atat decizia lor de a ne refuza accesul in spatiu Schengen, cat si toleranta lor pentru diversitatea sau promiscuitatea sexuala ori pentru consumul de droguri. Toate acestea te influenteaza inainte de orice alta informatie privind partenerul de negociere – firma in cauza sau negociatorul lor.

In acelasi timp, foarte posibil ca olandezii sa aiba in minte, inconstient, clasicele clisee pozitive despre Romania – Nadia, Ilie Nastase si Hagi, peste care pot sa ii vina in minte reportajele frumoase cu Printul Charles in Transilvania, alaturi insa de amintirea neplacuta a bandei romane de hoti care a reusit sa sustraga tablouri de valoare din muzeele olandeze si sa le arda pentru a nu fi descoperiti…

Cine porneste cu un avantaj in aceasta negociere? Acum intelegeti cum functioneaza conceptul si de ce este important ca el sa fie masurat intr-un mod cat mai adecvat pentru a deslusi mecanismele prin care tarile se pot influenta unele pe altele si altfel decat prin amenintari militare sau economice…

Soft Power 30 – editia 2016
  1. Statele Unite ale Americii
  2. Marea Britanie
  3. Germania
  4. Canada
  5. Franta
  6. Australia
  7. Japonia
  8. Elvetia
  9. Suedia
  10. Olanda
  11. Italia
  12. Spania
  13. Danemarca
  14. Finlanda
  15. Norvegia
  16. Noua Zeelanda
  17. Austria
  18. Belgia
  19. Singapore
  20. Irlanda
  21. Portugalia
  22. Coreea de Sud
  23. Polonia
  24. Brazilia
  25. Grecia
  26. Ungaria
  27. Rusia
  28. China
  29. Cehia
  30. Argentina

Am uitat sa precizam: daca nu gasiti Romania nu o mai cautati degeaba…se pare ca nu suntem atat de influenti pe cat ne place sa credem… Vom cere realizatorilor clasamentului explicatii numaidecat (sic!).

Realizatorii topului, cei de la compania de comunicare si public affairs Portland, au masurat de fapt doua categorii de date care formeaza acest index, soft-power, si anume:

  1. Date obiective – sase elemente care pot fi masurabile dupa indicatorii potriviti:
  • initiativa – la nivel individual, social si guvernamental
  • cultura – aici contand de fapt valorile culturale pe baza carora o tara este usor identificabila (numar de turisti, rezultate sportive sau succes in muzica)
  • mediul digital – cat si cum comunica o tara la nivel individual sau organizational/guvernamental, cat de dezvoltata din punct de vedere tehnologic este o tara, etc.
  • mediul guvernamental – organizare guvernamentala, politici publice si rezultatul lor
  • activitatea la nivel international – resursele diplomatice (prezenta in misiuni internationale, comisii, etc), contributia proprie la nivel international, renumele tarii la nivel mondial
  • educatia – atragerea de studenti, cercetatori, descoperiri stiintifice, inovatii, etc.

2. Date subiective – sapte elemente care tin de perceptia individuala:

  • gastronomia (va place sa mancati de la restaurantele chinezesti? dar indiene?)
  • tehnologia (apple vs samsung inseamna de fapt SUA vs Coreea de Sud, la fel cum BMW vs….ati inteles)
  • ospitalitatea (eram odata renumiti pentru asta, acum, sincer, nu mai suntem asa siguri…)
  • cultura (spatiul mediteranean sau nordul Europei?)
  • produsele de lux (va plac designerii italieni, deci va place, inconstient, si Italia)
  • politica externa (tindem sa favorizam tarile care nu au o politica agresiva)
  • nivelul de trai (ne plac mai mult tarile unde salariul minim este mai mare, asa-i?)

Cele doua categorii mari de date, dar si alti indici, au dus la rezultatele acestui clasament, Soft Power 30 – editia 2016, realizat, asa cum spuneam, de cei de la Portland.

Concluzie

Daca uneori vi se pare ca o tara arunca banii pe geam pentru actiuni „caritabile”, ei bine, nu o face – de multe ori ne intrebam poate de ce Norvegia sau Elvetia aloca anumite sume, de ordinul milioanelor, in Europa, pentru a sprijini afacerile locale – unul din motive este si faptul ca prezenta pozitiva a respectivei tari intr-o alta tara ii sporeste acesteia influenta. Locuitorii incep sa gandeasca in termeni pozitivi despre cei care par sa faca filantropie, lucru care mai tarziu se va concretiza in favorizarea „binefacatorilor” din alte puncte de vedere.

Sa speram doar ca guvernul Romaniei, oricare ar fi acesta din toamna, se va trezi la realitate si va incepe sa investeasca in domenii care odata ne „scosesera in lume” si ne stersesera macar partial imaginea aceasta de tara a lumii a treia. Poate ca guvernul roman va sprijini mai mult afacerile private de succes la nivel mondial (Bitdefender, Roboscan), sportul (va amintiti de saritorii de la trambulina care se antrenau precum in bancul acela, sarind pe saltele intrucat nu aveau apa in bazin?), muzica, dansurile traditionale, cultura romaneasca traditionala, gastronomia si produsele autohtone. Poate ca in 2017 Portland va anunta introducerea in premiera in Soft Power 30 a Romaniei…

Scuze daca visam prea frumos!

Nota: Topul si metodologia de realizare le gasiti aici. 

Share.

Despre Autor

Un comentariu

  1. Doru - Ionut pe

    Nu ma mira lista si faptul ca nu suntem in acea lista, daca am dori am putea fi in acea lista oricand, noi fiind probabil insa pe lista invizibila, influentand intr-o oarecare masura anumite fronturi politice prin cativa oameni necunoscuti , nici macar de catre romani, cunoscuti insa de acele mici sfere de influenta. Cine stie , poate intr-o buna zi vom fi in fruntea listei si respectati, precum NADIA , dar si alt sportivi sau purtatori de lance stiintifica, sportiva sau orice alta latura umana. Nu e nevoie de multi oameni pentru a ajunge in fruntea listei. Este suficienta o singura persoana si putem ajunge pe primul loc, fiindca nimic nu e etern pe acest pamant.

Lasa un raspuns

2 × two =