Am observat, odata cu startul neoficial al campaniei pre-electorale, o recrudescenta a valului de critici venite din partea oamenilor politici la adresa adversarilor. Inclusiv pe acest site am expus, odata cu tehnicile de manipulare folosite in discursurile lor, acuzatiile unor politicieni precum Traian Basescu, Monica Macovei sau Cristiana Anghel, la adresa adversarilor politici, intre care cel mai des acuzat este presedintele Johannis. Vom explica pe final si de ce acesta este tinta celor mai multe acuzatii.

De ce totusi, un politician, s-ar preocupa mai mult de ceea ce face adversarul sau, acuzandu-l, in loc sa se preocupe sa isi prezinte propriile realizari, viziunile sale asupra viitorului sau platformele pregatite de partidul sau?

Simplu: studiile de psihologie au aratat doua mari avantaje ale acestei strategii politice. 

Primul avantaj este generat de faptul ca publicul tinde sa memoreze mai bine argumentele negative decat cele pozitive si astfel se va apropia mai mult de un candidat care isi construieste campania pe acuzatii la adresa adversarului sau politic. De aceea, de cele mai multe ori, Opozitia are un avantaj in campaniile electorale, avand o gama larga de motive pentru care Puterea merita a fi criticata.

Al doilea avantaj insa reprezinta cel mai important efect pe care il au in minte politicienii atunci cand declanseaza o campanie negativa la adresa adversarilor lor: publicul castigat in urma argumentatiei negative descrisa mai sus ramane fidel candidatului chiar si dupa ce acesta primeste critici din partea adversarilor sai, spre deosebire de situatia in care candidatul ar fi folosit argumente pozitive de castigare a electoratului (prin prezentarea realizarilor proprii). Acest efect se numeste efectul de negativitate. Aceleasi studii au aratat ca electoratul care s-a apropiat de un anumit candidat care isi prezinta reusitele in campania electorala, asadar prin argumente pozitive, este pierdut in defavoarea adversarilor politici care il critica si lanseaza acuzatii la adresa acestuia.

Asadar, ne imaginam doi candidati care isi doresc sa obtina aceeasi functie: candidatul X si candidatul Y. Presupunem ca X foloseste argumentatia pozitiva, laudandu-se cu realizarile proprii, in timp ce Y se preocupa cu acuzarea lui X pe orice motiv, folosind argumentatia negativa. Studiile arata ca cei care in prima faza au fost de partea lui X, vazandu-i realizarile anterioare, vor trece in mare parte de partea lui Y in momentul in care acesta isi va lansa acuzatiile, intrucat memoram mai usor argumentele negative; in acelasi timp, cei care de la bun inceput au fost de partea lui Y pentru ca acesta il critica pe X vor ramane fideli acestuia chiar si dupa ce X va incepe la randul lui sa il critice pe Y.

Cu alte cuvinte, argumentatia negativa este un motiv excelent sa fii memorat si chiar memorabil, daca te pricepi la tehnicile de manipulare prin discurs, in timp ce lauda de sine nu miroase a bine electoratului nici macar in politica. Aceasta inseamna ca din pacate candidatii care nu folosesc tehnici de argumentatie negativa in campaniile lor risca sa isi vada electoratul acaparat de cei care o fac.

Ramasesem datori cu o explicatie – stiti de ce Johannis este cel mai atacat politician in acest moment? Pentru ca este singurul politician apolitic, daca imi permitei jocul de cuvinte – desi sustinut de PNL, presedintele este apolitic, conform Constitutiei, iar acest lucru le permite tuturor politicienilor (inclusiv unora din PNL) sa isi exerseze tehnica argumentatiei negative fara sa supere alti politicieni sau alte partide care in viitor, cine stie, le-ar putea fi aliati. Despre batalia partidelor pentru locul 3 am mai scris si o sa mai scriem.

Share.

Despre Autor

Lasa un raspuns

13 − 8 =