Nivelul de trai. Ati auzit des aceasta expresie, nu? In diferite contexte – ba ca a scazut nivelul de trai, ba ca a crescut nivelul de trai, ba ca va creste nivelul de trai, ba ca occidentalii au un nivel de trai mai mare decat romanii si tot asa…
Si totusi, ce este nivelul de trai si cum ne mint statisticile guvernamentale?
Ce este „nivelul de trai”?
Nivelul de trai, dupa o oarecare definitie, reprezinta o expresie care se intrepatrunde in inteles cu cea care priveste calitatea vietii. Nivelul de trai nu inseamna numai cat bagi la stomac si cate kilograme de carne poti sa iti cumperi intr-o luna (sau cate „cosuri zilnice”, ca sa folosim o alta expresie consacrata) ci priveste calitatea vietii in general.
Nivelul de trai va masura asadar indicatori precum venitul lunar, calitatea aerului, a apei si a alimentelor, timpul mediu de repaus, accesul la serviciile publice (medicale), modalitatea in care cetatenilor li se asigura mijloace de transport, gradul de siguranta in spatiul public, etc. Pentru oricine este clar ca nivelul de trai reprezinta de fapt perceptia fiecarui cetatean asupra gradului de multumire referitor la viata in respectiva societate, in cazul nostru, in societatea romaneasca.
Art 47 din Constitutie spune ca…
„Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”
De aceea, statul roman ia astfel de masuri sau se preface ca ia. De multe ori, ultima varianta. In orice caz, statul va comunica indicatori favorabili precum nivelul PIB, dar si aici exista o controversa iar specialistii internationali recomanda folosirea „nivelului de trai” in locul nivelului PIB in cazul statelor in curs de dezvoltare, asa cum este Romania, care vor sa masoare gradul de performanta economica.
In cazul statelor dezvoltate, e clar ca o economie puternica va genera un PIB mare si acesta se va reflecta in nivelul de trai al populatiei. In cazul Romaniei, printre altii, un PIB mare nu inseamna nimic, desi cresterea PIB-ului ni se comunica pana la refuz, dimineata, la pranz si seara.
Aflam de la onor INS ca avem o crestere economica de 5,7%!
In timp ce unii s-au apucat sa ii ia la bani marunti pe cei care s-au ocupat de masurarea acestei cresteri economice si au justificat, pe buna dreptate, ca nu poti masura corect atunci cand sefii tai reprezinta cei care depind de aceste masuratori si sunt direct interesati sa iasa bine, noi aducem discutia intr-o alta perspectiva – aceea care trece prin stomac, la fel ca dragostea…
VOI SIMTITI ACEASTA CRESTERE ECONOMICA?
Adica, ce dorim sa va intrebam – in vreme ce premierul se impauneaza cu acest rezultat scos ca din joben de subalternii de la INS, voi, cei care cititi aceste randuri, va simtiti mai bogati cu 5,7%? Va simtiti mai impliniti cu 5,7%? Aveti acum mai multi bani decat in decembrie cu 5,7%? Ati cumparat luna aceasta mai mult decat la inceputul anului produse si servicii in cuantum mai mare cu 5,7%? Aveti cu 5,7% mai multe contracte (vorbim aici de antreprenori)? Aveti cu 5,7% mai multe oportunitati de a va gasi un loc de munca (somerii)? Ati alocat cu 5,7% mai multi bani pentru ceva comparativ cu ce alocati la inceputul anului?
Adica, intrebam si noi ca orice curiosi – voi simtiti cum a crescut cu 5,7% economia odata cu buzunarul vostru sau simtiti cum sufla vantul prin buzunare mai puternic cu 5,7% decat in alti ani?
De ce se jongleaza cu astfel de procente?
In primul rand pentru a genera populatiei perceptia unei vieti mai decente. Am mai vorbit despre asta – daca stii ca tarii ii merge bine (chiar si pe hartie) parca ai alta atitudine si chef de viata si tinzi sa apreciezi puterea politica.
In al doilea rand pentru ca satisfactia asta temporara si amagitoare se transfera in intentie de vot si, sa nu uitam, in iunie romanii sunt asteptati la urne pentru alegeri partiale intr-o serie de localitati de pe tot cuprinsul tarii. Si, nu-i asa, era pacat sa nu aiba si actuala putere un as in maneca dupa tot scandalul cu coruptia si cu ordonantele.
