Statele Unite au un sistem mai complicat pentru alegerile electorale: mai intai, candidatii din cadrul fiecarui partid, republican si democrat, se inscriu intr-o competitie interna pentru ca partidul sa ii desemneze ca si candidat oficial la alegerile prezidentiale. Competitia interna nu este ca la noi, acolo unde un Congres National desemneaza prin „vot” ca si candidat oficial pe cine doreste presedintele partidului, ci reprezinta o campanie in toata regula cuvantului, cei inscrisi in competitie luptandu-se intre ei si fiind supusi la vot intern in fiecare stat american, la final partidele desemnandu-si cel mai bine pozitionat candidat dintre cei care se inscriu in aceasta competitie denumita „alegeri primare”. Abia apoi, dupa ce din randul fiecarui partid se desemneaza candidatii oficiali, se procedeaza la declansarea campaniei prezidentiale finale, candidatii desemnati luand din nou Statele Unite la colindat, incercand de aceasta data sa convinga nu numai simpatizantii partidului ci intreaga populatie cu drept de vot pentru a-i trimite la Casa Alba. E si mai complicat, populatia votand de fapt niste electori care la randul lor voteaza presedintele, sistemul fiind indirect, dar deja v-am facut o imagine asupra complexitatii fenomenului electoral american.

Ca si S.U.A., Romania fierbe la propriu, dar nu din cauza vreunor alegeri ci pentru ca se dovedeste ca „tehnocratii” sunt nu numai niste oameni de paie care executa fara sa gandeasca, dar si niste incompetenti fara masura – avem un ministru care si-a plagiat doctoratul, nu i s-a intamplat nimic, e bine merci si restructureaza Ministerul de Interne dupa bunul plac; avem un ministru al Sanatatii care nu e in stare sa coordoneze o echipa de specialisti care sa identifice sursa imbolnavirii copiilor din Arges; avem un ministru al Agriculturii care se joaca de-a fructele otravite in timp ce colegul lui de la Sanatate ne indeamna sa ne spalam bine pe maini; avem un premier care se preface ca face, dar nu e in stare sa faca nimic in cazuri grave: cazul copiilor sechestrati de statul norvegian si cazul bebelusilor , ba mai si declara verzi si uscate despre cum merge el fara coloana oficiala cand de fapt rupe soselele patriei cu antemergator si insotitori de la SPP; avem un scandal Antene-ANAF declansat pentru a acoperi un alt scandal care se prefigura in urma citarii la DNA a distinsului sot al distinsei doamne Gorghiu, co-presedinta celui de-al doilea partid din Romania si momentan disparuta de cand a fost invitat sotul ei, Lucian Isar, la o discutie de catre procurorii lui Kovesi, iar exemplele pot continua.

Ai crede ca in Romania intreaga mass-media fierbe si ea pentru copiii morti, pentru scandalurile care au fost innabusite in fasa, pentru tot ceea ce suntem mintiti si tot ceea ce ni se ascunde de catre acest guvern „tehnocrat”.

Ei bine, nu! Realitatea TV, cu voia telespectatorilor, a fiert aseara, vreo 3 sau 4 ore, de dragul americanilor – cine naiba a castigat „primarele din Nevada”, ce sansa are Hillary Clinton, de ce a declarat Donald Trump nu stiu ce in legatura cu armele, de ce s-a retras Jeb Bush din campania pentru obtinerea investiturii interne a republicanilor si alte „stiri” care in niciun caz nu ar fi interesat pe romani. E drept, Rares Bogdan a incercat sa prezinte fiecare subiect ca pe o stire de maxim interes: incerca sa ne faca sa credem ca daca ies republicanii, Romaniei ii va merge intr-un fel, daca ies democratii, se pare ca ii va merge in alt fel, si tot felul de gogomanii si de vorbarie goala pentru, repet, alegerile interne din cadrul fiecarui partid din SUA.

Oare americanii sunt la fel de interesati de alegerile interne din PSD sau PNL atunci cand isi vor desemna candidatii la prezidentiale? Nu ne referim aici la Ambasada S.U.A. la Bucuresti, care face si desface dupa bunul plac, ci de televiziunile americane. Chiar, cum ar fi ca Fox News, CBS, ABC si tot neamul de televiziuni americane sa puna in breaking news: PSD isi desemneaza candidatul la „prezidentiale” – va fi Dragnea sau Vanghelie (live from Ferentari District). Sau o stire precum „Cum ne va influenta politica externa desemnarea de catre PNL a lui Vasile Blaga ca si candidat oficial la Presedintie? Buldogul se intoarce!„.

Nu e penibil? Si totusi, lui Rares Bogdan si invitatilor sai nu li s-a parut penibil ca intr-o seara in care tara ardea si toate trusturile de presa dezbateau subiecte de interes pentru toti romanii, pe ei ii ardea grija de cum se piaptana Donald Trump.

Atentia Realitatea TV pentru alegerile primare din SUA nu este insa intamplatoare

Exista un termen pe care ar trebui sa il cunoasca inclusiv actualul guvern „tehnocrat” dar si toti conducatorii care se vor succeda la conducerea acestei tari: soft power.

Ce este si cum ne influenteaza soft power in alegerile pe care le facem zi de zi?

Soft power este un termen folosit pentru prima data de catre un profesor, Joseph Nye, de la Universitatea Harvard, pentru a desemna abilitatea de a influenta actiunile altora prin alte metode decat cele coercitive. Retineti termenul si definitia, va veti intalni cu acesta in paginile Politic Scam dar si pe alte site-uri sau articole de presa: soft power.

Anual exista chiar si clasamente care ordoneaza tarile in functie de abilitatea de a influenta alte state prin soft power. Statele Unite sunt mai mereu pe primul loc mereu, urmate de Germania, Franta, Marea Britanie si altele.

Asadar, Statele Unite, pentru a lua exemplul concret, influenteaza actiunea celorlalti prin hard power (atunci cand ameninta cu interventiile militare sau cu sanctiunile economice) sau cu soft power (atunci cand influenteaza prin declaratii de presa ale unor ambasadori, prin iesiri la rampa ale unor personalitati, prin chemarea la Ambasada a unor oameni politici, etc). Soft power se construieste in timp intrucat tine de credibilitate, carisma si persuasiune. Orice film american care va place, orice aripioara de la KFC sau hamburger de la Mc Donalds pe care le consumati, orice corporatie americana care va atrage pentru un job mai bine platit, orice articol favorabil S.U.A. in presa romaneasca sau orice emisiune tv in care se dezbat cu un maxim entuziasm, de ce nu, alegerile primare din Statele Unite, contribuie la cresterea soft power american in randul romanilor. Devenim mai familiarizati cu gandirea americanilor, cu valorile lor democratice, culturale, cu obiceiurile lor si cu modul lor de a fi – incetul cu incetul empatizam cu ei, ne uitam la NBA, la fotbal american, ne pare rau cand vreun american pierde la saritura in lungime sau finala la suta de metri garduri. Sa nu ne mire atunci de ce, in contrast, presa romaneasca prezinta deschiderea unui post rus de stiri in Moldova cu titlul „Rusia ataca piata de media romaneasca„.

Pai daca rusii ne ataca cu un post de radio care va emite in Republica Moldova, atunci americanii ne-au invadat de mult

Sa ne mai mire ca Johannis, presedintele in exercitiu al Romaniei, s-a declarat sluga americanilor? Nu. Si chiar si aceasta declaratie, cat a fost ea de mediatizata, a contribuit inca un pic la cresterea influentei americane prin soft power in Romania.

Asadar, ceea ce fac Realitatea TV, Rares Bogdan si invitatii sai prezentand dimineata, la pranz si seara, alegerile primare din S.U.A. se traduce prin „cresterea influentei S.U.A. in Romania”. O strategie care daca nu manipuleaza opinia publica nu stim ce altceva face. Rezultatele acestei strategii se vor vedea in viitor, atunci cand romanii vor pleca smeriti capul la fiecare mustruluiala a vreunui secretar II al Ambasadei sau vor da din coada fericiti atunci cand americanii ne vor arunca in dispret vreun os de ros spunandu-ne ca economia duduie si sistemul merge ca pe roate.

Shame on you, Realitatea TV!

Share.

Despre Autor

Lasa un raspuns

14 + 7 =