Atacul la persoana este o tehnica folosita din pacate destul de des in politica romaneasca dar si in societate, in general. Spunem din pacate pentru ca tehnica descrisa implica atacul direct asupra unei persoane sau asupra unei institutii, prin evitarea rationamentelor si argumentelor si utilizarea unui limbaj specific.

Scopul tehnicii de manipulare implica distrugerea credibilitatii oponentului politic sau institutiei vizate fara vreun efort de a documenta sau a proba afirmatiile care se fac in acest context. De cele mai multe ori metoda „atacului la persoana” este utilizata atunci cand cel care recurge la ea a fost in prealabil atacat cu argumente politice si acum, fiind in imposibilitate de a da un raspuns coerent sau a justifica intr-un fel acuzatiile care i se aduc, recurge la cea mai simpla cale de a avea ultimul cuvant, simuland ca a dat replica la acuzatiile ce i se aduc.

Un exemplu pe care l-am intalnit este dialogul de la distanta „Basescu-Geoana” din timpul campaniei prezidentiale din 2009. Atunci cand Traian Basescu, presedintele in exercitiu, afirma de exemplu ca „Romania nu trebuie lasata pe mainile aliantei de la Grivco”, asa cum numea el intelegerea dintre Voiculescu, Antonescu, Geoana si Hrebenciuc, contracandidatul sau, presedintele PSD la acel moment, Mircea Geoana, dupa ce in deschiderea campaniei se arata „obosit de atata scandal” si facea apel la o campanie decenta, a ajuns sa foloseasca la randul sau tehnica atacului la persoana: „Traian Basescu este un produs politic expirat pentru ca nu a reusit sa se achite de promisiunile facute poporului, pe care a fost chemat sa-l conduca!”

E drept, nici Traian Basescu nu a fost in acea campanie usa de biserica, dar, asa cum spuneam, politicienii romani sunt renumiti pentru injuriile, acuzele fara probe si cuvintele indecente pe care si le adreseaza unul altuia.

Din pacate pentru Mircea Geoana, acesta a recidivat de multe ori de atunci, cea mai recenta utilizare a tehnicii atacului la persoana fiind zilele trecute, cand a cerut demisia conducerii ANAF folosind urmatoarea exprimare:

„Putregai la vârful partidelor și instituțiilor statului. Nu este doar treaba DNA de a desface și distruge firul corupției pe filiera Dragnea-Dlineaschi-Govor. Guvernul și ministrul de Finanțe trebuie să demită neîntârziat conducerea ANAF, ea însăși numită pe criterii clientelare, și să deparaziteze energic structurile centrale și teritoriale de toate numirile făcute politic, indiferent de partid sau lider politic.”

De data aceasta tehnica utilizata vizeaza atat o institutie, ANAF, dar mai presus de aceasta greutatea discursului cade catre Liviu Dragnea, prin a carui numire imediat dupa amintirea DNA se doreste a semnala procurorilor anti-coruptie o posibila pista inca neanchetata in ceea ce priveste jocurile politice care s-au facut in jurul numirii conducerii Autoritatii Fiscale.

Sa ne intelegem: Mircea Geoana a ajuns, din lider al celui mai important partid politic din Romania, PSD, un fel de politician de mana a doua, care incearca in van sa revina in politica mare prin infiintarea unei formatiuni de care nu a auzit aproape nimeni: Partidul Social Romanesc. Mai mult, prin aceste atacuri la persoana sau la adresa unor institutii ale statului si prin folosirea unor expresii care sa atraga atentia, Geoana reuseste macar sa ajunga in atentia presei care mediatizeaza si ii face astfel un serviciu.

Mai mult, Mircea Geoana ramane prin folosirea acestei tehnici in atentia publicului larg, ANAF nefiind tocmai cea mai indragita institutie de la noi din tara; de aceea, un discurs in care ataca verbal Autoritatea Fiscala ii vor aduce in plus si puncte in sondajele de popularitate.

Sa mai spuna cineva ca politicienii nu lucreaza cu echipe intregi de PR si strategie electorala!

Share.

Despre Autor

Lasa un raspuns

12 + seventeen =