Astazi a avut loc exercitiul de alarmare in caz de situatii de urgenta… Exercitiul acesta de alarmare cu sirene se dovedeste a fi un mare fas, o frectie a autoritatilor la piciorul de lemn al societatii romanesti.

Exercitiul de alarmare cu sirene – trei considerente

Nu spunem ca nu e bine sa se faca exercitii de alarmare – ba dimpotriva. Dar, cu folosirea sirenelor, nu va simtiti un pic ca in Epoca de Piatra? Ca un fel de Fred Flintstone si Barney Rubble atunci cand goneau cu „masina” cu roti de piatra pe care o „propulsau” cu picioarele alergand pe jos?

Nu vi se pare ca acest exercitiu de alarmare, care nu a facut nimic altceva in afara de a verifica functionalitatea unor sirene de alarmare, se dovedeste o frectie la picior de lemn?

Considerente:

  • situatiile de urgenta sunt de mai multe feluri – dezastre naturale (cutremure, inundatii, alunecari de teren, etc.) sau dezastre provocate de oameni (explozia unei arme nucleare, bombardamente asupra oraselor, declansarea razboiului). Sunetul sirenei este…unul singur. intrerupandu-l, tehnicienii reusesc sa bage (exemplele sunt fictive) doua sunete lungi si doua scurte in caz de cutremur (dar atunci nu ar mai fi nevoie de sirena), un sunet lung si unul scurt in caz de inundatii (din nou, ne-am da seama ca sunt inundatii si fara sa ne tiuie o saptamana urechile de la sunetul sirenei) si tot asa… Ne intrebam – oare locuitorii oraselor de langa barajele de acumulare cum isi dau seama daca sa urce in cel mai inalt punct posibil (pe blocuri, dealuri, etc) pentru ca s-a rupt barajul si le ia apa casele sau sa intre in beci pentru ca vin americanii sa ne bombardeze ca in ’44?
  • situatiile de urgenta au inceput sa fie semnalate, pe glob, in toate tarile civilizate, folosindu-se tehnologia – fel de fel de aplicatii te anunta cu jumatate de minut inainte ca vine unda de soc a cutremurului, de exemplu. De ce romanii isi tesala calul atunci cand toata Europa a trecut la automobil? Romanii au peste 20 de milioane de telefoane mobile – este cineva care nu se duce la buda cu telefonul mobil? Sau, sa intrebam altfel – crede cineva ca sunetul sirenei ar putea vreodata sa fie auzit in orice colt al tarii mai repede decat sunetul telefonului mobil sau sa spuna mai multe decat un SMS de tipul – „Ba, utilizatorule – vezi ca e groasa, au ajuns coreenii sa ne bombardeze! Baga-te, dracului, in beci! Semnat – autoritatile incompetente.”
  • cum poti sa te pregatesti de dezastru curatandu-ti goarna? Cum poti sa mergi la razboi doar cu gornistul? Sau doar cu trompetistul? Sau doar cu tobosarul?

ISI IMAGINEAZA VREUN CAP PATRAT DE LA ISU CA VREUN CETATEAN AL ROMANIEI SE VA OBOSI SA INVETE ASA CEVA???

Uitati cam ce ar trebui sa invete oamenii in caz de alarmare:

Semnalul ALARMA AERIANA se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauza de 4 secunde intre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauza de 2 secunde intre ele.

Semnalul ALARMA LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 10 secunde intre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauza de 5 secunde intre ele.

Semnalul PREALARMA AERIANA se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauza de 12 secunde intre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 6 secunde între ele.

Semnalul INCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.

Minciuna autoritatilor in legatura cu exercitiul de alarmare

Vi se va spune ca a fost un exercitiu reusit si ca sistemul de avertizare functioneaza in parametri optimi. Nu e nimic reusit in toata ecuatia asta. Populatia nu va sti ce sa faca in caz ca aude sirena (luati exemplul localitatilor de langa baraje) si nimeni nu va sti cum sa actioneze in caz de dezastru. In plus, blocurile cu grad ridicat de risc seismic nu sunt consolidate si nici macar reabilitate, armata romana este doar o umbra a vechii armate si a ajuns sa numere o mana de oameni (50.000), iar dotarea este la pamant pentru ca, nu-i asa, noi doream sa cheltuim cateva miliarde pe 4 barcute.

Nu va amagiti – in caz de dezastru nu numai ca nu veti auzi sirenele (ci maxim glasurile ingerilor din Rai sau ale lui Sarsaila care te cheama sa intri in cazan, daca credeti in asa ceva) dar nici nu veti constata vreo eficienta a modului in care se va interveni din partea autoritatilor.

Ne vom convinge cu totii de aceste realitati, din pacate, pe pielea noastra…

Share.

Despre Autor

Lasa un raspuns

three × 2 =