Romanii – supusi, lenesi, fatalisti si superstitiosi

Astazi am decis sa vorbim un pic despre psihologia poporului roman, asa cum o vedeau istoricii si sociologii care ne vizitau tara in secolele trecute. Articolul integral il puteti citi in Adevarul – e un articol mai vechi care ne-a atras recent atentia intr-un anumit context. Aici o sa preluam citatele istoricilor straini si le vom comenta…

Sunteti curiosi?

Romanii – un neam de supusi

„Ce le pasă care este numele stăpânului lor? Ceea ce ştiu ei este că trebuie să muncească, să plătească, să sufere şi să tacă. Românii moştenesc din tată-n fiu o resemnare mută care se schimbă în apatie şi această apatie este susţinută încă de neştiinţa lor.” (Xavier Marmier, om de litere francez, 1808-1892). 

Va suna straniu de actual? Va aduce cumva aceasta definitie cu „mamaliga care nu explodeaza”? A explodat vreodata mamaliga romaneasca neajutata de straini? De ce oare? Vom vedea in cele ce urmeaza…

Romanii – un neam de sclavi

„Înfăţişarea lor robustă, curajoasă, contrastează în mod bătător cu imbecilitatea lor reală, căci sunt umiliţi din pricina sclaviei şi au dobândit chiar şi credinţa că sunt slabi. În locul bărbăţiei demne ce constituia carcaterul roman nu mai păstrează decât o îndărătnicie de a refuza ceea ce ştiu bine că va fi obţinut şi încăpăţânarea de a sustrage ceea ce nu îndrăznesc să apere”. (Thomas Thornton, autor englez,1762-1814).

In spusele englezului mai intrezarim si o urma de auto-manipulare, specifica oricaror indivizi (nu numai romanilor) – atunci cand ai impresia despre tine ca esti slab, atunci asa vei fi si asa te vei comporta. Atunci cand vei avea impresia ca esti puternic, vei avea acea vitejie specifica celor puternici.

Totusi, acelasi gen de auto-manipulare il intalnim si in zilele noastre – vorbeam recent despre cum insinueaza unul dintre fostii premieri ai Romaniei, unul de foarte trista amintire, pe numele lui de „dac” Julien Ciolos, faptul ca nu putem reusi singuri intr-o lume globalizata. Pai nimeni nu spune sa te inchizi in tara ta si sa nu mai importi/exporti sau face comert de bunuri si servicii cu nimeni, dar de aici si pana la a sustine ca e mai bine sa te supui altor neamuri e cale lunga; si asta o sustinea un fost premier al Romaniei – inchipuiti-va la ce nivel coboara judecata unui roman obisnuit!

Romanii – un neam resemnat

„Nu găseşti la români, oricare ar fi treapta lor socială, nicio energie, nici cea mai slabă scântee de însuşiri războinice, prin urmare, nimic care să te autorizeze a promite destine înalte acestei naţii!” (Charles Pertusier, autor francez, 1779-1836).

Mai, ia stai un pic…autorii astia sigur sunt morti sau se uita la natia romana asa cum suntem in prezent?

Stati asa, ca nu am terminat…

Romanii – neincrezatori in propriile puteri

„Adevărata boală a Principatelor este neîncrederea şi nesiguranţa, teama de ele însele, întotdeauna supuse puterilor străine, întotdeauna atârnătoare de alţii, ele nu aşteaptă nimic de la sforţările proprii!” (Saint Marc Girardin, politician francez,1801-1873).

Atarnatoare de la altii…nu asteapta nimic de la sfortarile proprii. Si acum indraznim sa ne gandim macar sa facem ceva pe propriile picioare? NU! Romania a intins mereu mana la Occident – ba pentru un imprumut, ba pentru a permite cotropirea militara a tarii in speranta unei protectii, ba pentru a ne ajuta altii ca noi oricum nu suntem in stare.

Romanii – defensivi si lasi

Nu numai strainii ne vedeau astfel. Intr-un studiu despre radiografia poporului roman, sociologul Dumitru Draghicescu (1875-1945) spunea:

„Strămoşii noştrii loviţi puternic şi mereu învinşi pierdură cu timpul depinderea de a mai ataca, se domoliră şi începură să evite luptele, căutând numai să reziste defensiv sau să se plece. De aici moleşirea voinţei, alterarea caracterului şi a spiritului de neatârnare, frica şi supunerea.”

Cum ar veni, infrangerile repetate ne-au transformat treptat intr-una dintre cele mai supuse natii de pe acest pamant. In zilele noastre „traditia” continua – ne supunem ba americanilor, ba nemtilor, ba altor popoare si natii al caror nume nu il vom mai publica din respect pentru neamul romanesc.

Nu avem constiinta proprie – actionam ca o turma defensiva

Daca suntem scosi pe strazi de catre clasa politica, imbuibati cu mici si bere gratis, suntem dispusi sa lalaim cateva lozinci, daca nu, NU.

Daca suntem manipulati prin intermediul retelelor de socializare si a mass-media, suntem dispusi si sa stam in strada cateva ore, in frig, si sa avem impresia ca facem ceva pentru tara; daca nu, NU.

Daca ne ordona sefii din multinationale, iesim zi de zi pe trotuarul de la Guvern si aruncam si cu cocktailuri Molotov inspre fortele de ordine; totul pentru cotropitorul economic strain!

Daca ne ordona americanii, ne trimitem fiii sa lupte si sa moara departe de casa pentru petrodolarii si bunastarea altor neamuri; totul pentru cotropitorul militar strain!

Mai aveti vreo speranta? Mai aveti regrete?

Natia asta nu se va face bine daca va tolera sa fie supusa altor neamuri.Tara asta nu se mai face bine, cel putin nu cu stampila in mana si cu urlete seara de seara pentru interesele strainilor.

Ne vom face bine doar cand vom intelege ca independenta nu inseamna nici mana intinsa si nici executarea ordinelor altora. Putem sta foarte bine pe picioarele noastre, putem sa ne gasim maretia de odinioara.

Altfel, ni se vor parea mereu basme luptele lui Stefan din secolul al XV-lea sau ale lui Mihai Viteazul. Suntem atat de departe de acele vremuri incat nu iti vine sa crezi ca au trecut doar 400 de ani…

Respect vesnic eroilor neamului romanesc!